Termen | Definiție |
---|---|
Diagnostic | identificare a unei boli după simptome; diagnoză. |
Diagramă | grafic care reprezintă variaţiile unui fenomen. |
Dializă | trecere a unei substanţe care se găseşte într-o soluţie printr-o membrană ce separă soluţia de dizolvant; metodă terapeutică de curăţire a sângelui în cursul insuficienţelor renale. |
Diamagnetic | (despre substanţe) care se deplasează de la un câmp magnetic mai intens către altul mai slab. |
Diamagnetism | proprietate a unor corpuri de a avea magnetaţia orientată în sens opus intesităţii câmpului magnetic. |
Diaree | stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii fecale de consistenţă moale. |
Diastolă | faza de relaxare fiziologică a cavităţilor inimii în timpul umplerii lor cu sângele adus de vene. |
Dicromat de potasiu | K2Cr2O7 - soluţie portocalie. |
Diencefal | parte a creierului între emisfere şi trunchiul cerebral. |
Difracţie | fenomenul de abatere de la propagarea rectilinie a unei unde la marginea unui obstacol; deviere a unei unde la trecerea printr-o fantă sau la marginea unui obstacol. |
Difterie | boală infecţioasă gravă, provocată de bacilul difteric, care se localizează în faringe. |
Difuziune | pătrundere a moleculelor unui corp în masa altui corp. |
Dilua | a micşora concentraţia unei soluţii. |
Diluat | (despre soluţii) cu o concentraţie redusă. |
Dinam(o) -, - dinamie, - dină | ,, forţă, energie “, ,, dinam “. |