Termen | Definiție |
---|---|
Polen | pulbere gălbuie produsă de anterele(partea terminală a staminei, mic sac cu polen al staminelor) staminelor(organ bărbătesc al florilor care produc polen). |
Polidipsie | poftă de mâncare exagerată. |
Polimorfism | proprietate a unor specii de a se prezenta sub mai multe aspecte morfologice; proprietate a unor substanţe de a se putea prezenta în două sau mai multe forme cristaline distincte. |
Poliomielită | boală virotică infecţioasă care provoacă inflamarea substanţei cenuşii a măduvei spinării, urmată de paralizii. |
Poliurie | secreţie excesivă de urină. |
Por | gol de dimensiuni mici în interiorul unui corp solid; mic orificiu. |
Porfir | rocă(roşie) vucanică alcătuită în general din cristale de feldspaţi(mineral cu structură lamelară). |
Poros | cu pori; care are pori. |
Port - | ,, purtător de ... ”, ,, menţinător de ... ”; faptul de a purta; ,, poartă ”, ,, ţine ”. |
Porţelan | material ceramic alb, translucid din caolin, cuarţ şi feldspat. |
Postav | ţesătură compactă de lână, cu suprafaţa păroasă. |
Potasă | carbonat de potasiu folosit în industria sticlei, la fabricarea unor săpunuri. |
Potenţial | (fizică) funcţie asociată unui câmp fizic, dependentă de coordonatele de poziţie, care poate avea caracter scalar sau sectorial şi care serveşte la obţinerea prin derivare a componentelor intensităţii câmpului respectiv; capacitate de acţiune, de producţie. |
Potenţiometru | montaj folosit pentru divizarea tensiunii electrice; aparat pentru măsurarea diferenţei de potenţial. |
Praf de copt | carbonat de amoniu = (NH4)2CO3. |