Termen | Definiție |
---|---|
Cortex | cortex cerebral = scoarţa cerebrală. |
Cortic(o) | „ scoarţă ”. |
Cortical | care aparţine învelişului exterior al unui organ. |
Covalenţă | legătură chimică între atomii unei molecule, realizată prin punerea în comun a unuia sau mai multor electroni. |
Cracare | tratarea la temperaturi şi presiuni înalte, a motorinei, păcurii, pentru a obţine benzină. |
Creuzet | bazinul de la partea inferioară a cuptoarelor din metalurgie, în care adună metalul topit; vas, recipient rezistent la temperaturi înalte. |
Crio - | ,, frig “. |
Criolit | AlF3 . 3NaF. |
Cristal | corp solid cu feţe plane şi cu o formă geometrică regulată. |
Cristaliza | a se transforma dintr-o stare gazoasă, lichidă sau solidă amorfă în stare solidă cristalină. |
Cristalizare | operaţia de trecere a unei substanţe din soluţie, din stare lichidă sau gazoasă în stare solidă, sub formă de cristale(figuri geometrice mărginite de suprafeţe plane). |
Cromatografie | metodă de separare a componenţilor unui amestec prin trecerea lor printr-un material adsorbant, poros. |
Cromo – / cromat(o) -, - crom, - cromie | ,, culoare “. |
Cromozom | corpuscul specific nucleului, care se formează în timpul diviziunii celulare şi deţine informaţia ereditară specifică. |
Cronic | (despre boli) care are o evoluţie lentă, de durată. |